Sari la conținut
Fereastră larg deschisă într-o cameră luminoasă, cu perdele mișcate de vânt și plante verzi pe pervaz
Foto: Magda Ehlers / Pexels
Stiri

Aerul din locuință: obiceiuri simple pentru o casă mai sănătoasă

Când ne gândim la poluarea aerului, ne vin în minte traficul aglomerat, coșurile fabricilor sau zilele cu smog din marile orașe. Rareori ne gândim la aerul din propria casă. Și totuși, majoritatea oamenilor petrec cea mai mare parte a zilei în spații închise: acasă, la birou, în mașină. Aerul pe care îl respirăm în aceste spații ne influențează somnul, concentrarea, energia și, pe termen lung, sănătatea.

Aerul din interior se poate încărca, fără să ne dăm seama, cu particule de la gătit, cu umezeală, cu mirosuri și cu substanțe eliberate de produsele de curățenie, mobilier sau lumânări parfumate. Vestea bună este că, de cele mai multe ori, câteva obiceiuri simple fac o diferență mare. În rândurile de mai jos afli de unde vin principalele surse de poluare din casă, cum aerisești corect și ce poți schimba, începând de azi, pentru un aer mai curat.

De ce contează aerul din interior

Un spațiu închis, puțin aerisit, acumulează în timp tot ce produc activitățile zilnice. Respirația oamenilor și a animalelor de companie crește nivelul de dioxid de carbon și umiditatea, gătitul eliberează vapori și particule, iar dușurile fierbinți adaugă abur. Fără un schimb regulat de aer cu exteriorul, toate acestea rămân în casă.

Efectele nu sunt întotdeauna evidente. Uneori se manifestă ca o senzație de aer greu, oboseală, dureri de cap, dificultăți de concentrare sau somn mai puțin odihnitor. Pentru persoanele cu alergii, astm sau alte afecțiuni respiratorii, calitatea aerului din casă contează și mai mult, iar unele simptome se pot agrava într-un mediu umed, prăfuit sau cu mucegai.

Odată cu creșterea timpului petrecut acasă, inclusiv pentru muncă, subiectul a devenit tot mai relevant. O zi de lucru de opt ore într-o cameră neaerisită, cu ședințe online una după alta, se simte la final. Despre echilibrul dintre activitățile obișnuite și munca de acasă poți citi și în articolul Între activitățile obișnuite și ședințele online.

Principalele surse de poluare din casă

Primul pas spre un aer mai curat este să știi ce îl încarcă și în ce momente ale zilei. Iată sursele cele mai frecvente:

  • Gătitul: prăjirea, coacerea la temperaturi mari și arderea gazului eliberează particule fine și vapori.
  • Fumatul în interior, una dintre cele mai importante surse de poluare a aerului din locuințe.
  • Umiditatea excesivă, care favorizează apariția mucegaiului și a acarienilor.
  • Produsele de curățenie și odorizantele, mai ales spray-urile și produsele puternic parfumate.
  • Lumânările și bețișoarele parfumate, care eliberează fum și particule.
  • Mobilierul nou, vopselele și adezivii, care pot emite substanțe volatile în primele săptămâni.
  • Praful, în care se adună particule, păr de animale și acarieni.
  • Aparatele de încălzire defecte sau prost ventilate, care pot produce monoxid de carbon.

Nu e nevoie să elimini toate aceste surse, ceea ce ar fi imposibil, ci să le reduci pe cele pe care le poți controla și să aerisești corect.

Animalele de companie merită și ele o mențiune. Părul și particulele fine de pe blana lor se adună în praf, pe canapele și pe covoare. Periajul regulat, de preferat afară sau pe balcon, spălarea culcușului și aspirarea frecventă a zonelor în care stau reduc mult cantitatea de alergeni din aer, fără să fie nevoie să renunți la prietenii blănoși.

Aerisirea corectă, pas cu pas

Aerisirea este cea mai simplă și mai eficientă metodă de a îmbunătăți aerul din casă. Contează însă și felul în care o faci. Fereastra lăsată întredeschisă toată ziua, iarna, răcește pereții și consumă multă energie, fără să schimbe eficient aerul. Varianta mai bună este aerisirea scurtă și intensă.

  1. Deschide larg ferestrele pentru cinci-zece minute, de câteva ori pe zi, nu le lăsa întredeschise ore în șir.
  2. Creează curent, deschizând ferestre de pe laturi opuse ale locuinței, pentru un schimb de aer mai rapid.
  3. Aerisește bucătăria în timpul și după gătit și folosește hota, cu evacuare spre exterior dacă e posibil.
  4. Aerisește baia după duș, până când oglinda și pereții nu mai sunt aburiți.
  5. Aerisește dormitorul înainte de culcare, pentru un somn mai odihnitor.
  6. Alege momentele potrivite: în orașe, evită orele de trafic intens, iar în zilele cu aer exterior foarte poluat, aerisește mai scurt.

Aerisirea scurtă și intensă este și o soluție mai economică pentru încălzire decât ferestrele întredeschise permanent. Mai multe idei despre economisirea energiei în casă găsești în articolul despre economisirea energiei în locuințe.

Umiditatea și mucegaiul

Umiditatea joacă un rol important în calitatea aerului. Un aer prea uscat irită ochii, gâtul și pielea, iar unul prea umed favorizează mucegaiul și acarienii. Mulți specialiști recomandă o umiditate moderată, de aproximativ 40-60%, pe care o poți urmări cu un higrometru ieftin.

Când aerul e prea umed

Semnele obișnuite sunt geamurile aburite dimineața, colțurile reci ale pereților care se înnegresc, mirosul de închis și pete pe tavanul băii. Pe lângă aerisirea regulată, ajută uscarea rufelor în afara camerelor de locuit sau într-o încăpere bine aerisită, folosirea capacelor la oale și a hotei, mutarea mobilei la câțiva centimetri de pereții exteriori și, la nevoie, un dezumidificator.

Când aerul e prea uscat

Iarna, încălzirea poate usca mult aerul. Un umidificator folosit cu moderație, curățat regulat, poate ajuta, la fel ca vasele cu apă puse lângă calorifere. Nu exagera, ca să nu creezi problema opusă. Folosește apă curată în umidificator, golește-l zilnic și curăță-l conform instrucțiunilor, pentru că un aparat neîntreținut poate răspândi în aer exact ce încerci să eviți.

Mucegaiul deja apărut trebuie tratat la cauză, nu doar acoperit cu vopsea. Petele mici pot fi curățate cu produse potrivite, cu mănuși și fereastra deschisă, dar zonele mari sau mucegaiul care revine constant necesită verificarea izolației și, eventual, ajutorul unui specialist.

Curățenia care nu încarcă aerul

Paradoxal, unele obiceiuri de curățenie pot polua aerul. Spray-urile puternic parfumate, odorizantele de cameră și amestecurile de produse chimice lasă în aer substanțe care persistă după ce ai terminat curățenia. Câteva schimbări simple ajută:

  • alege produse simple, cu parfum discret sau fără parfum;
  • nu amesteca niciodată produse diferite, mai ales înălbitorul cu alte substanțe;
  • aerisește în timpul și după curățenie;
  • șterge praful cu o lavetă ușor umedă, ca să nu îl ridici în aer;
  • folosește un aspirator cu filtru bun și golește-l des;
  • spală regulat lenjeria, perdelele și husele textile, în care se adună praf și acarieni.

Pentru un miros plăcut, cel mai simplu odorizant rămâne aerul proaspăt. Iar lumânările parfumate pot fi păstrate pentru ocazii speciale, nu folosite zilnic, în camere mici și neaerisite.

Un obicei simplu, des întâlnit în multe case, este lăsarea încălțămintei de stradă la intrare. Pe tălpi aducem în casă praf, noroi și particule de pe trotuare și din trafic, iar o pereche de papuci de casă și un preș bun la ușă reduc vizibil cantitatea de praf din camere.

Plante, purificatoare și alte soluții

Plantele de interior aduc verde, liniște și o atmosferă plăcută, dar nu înlocuiesc aerisirea. Efectul lor asupra calității aerului dintr-o locuință obișnuită este limitat, așa că merită păstrate pentru frumusețea și starea de bine pe care o aduc, nu ca soluție principală. Ai grijă la udatul excesiv, care poate favoriza mucegaiul în ghivece.

Purificatoarele de aer cu filtre performante pot fi utile pentru persoanele cu alergii, pentru locuințele aflate lângă străzi foarte circulate sau în perioadele cu poluare exterioară ridicată. Alege un model potrivit dimensiunii camerei și schimbă filtrele conform instrucțiunilor; un filtru îmbâcsit nu mai ajută.

Un detector de monoxid de carbon este o investiție mică și importantă dacă ai centrală, sobă, aragaz pe gaz sau orice aparat cu ardere. Monoxidul de carbon nu are miros și nici culoare, iar detectorul este singura metodă sigură de a-l observa la timp. Verifică periodic și instalațiile de încălzire, prin personal autorizat.

Atenție specială merită perioadele de renovare sau de mobilare. Vopselele, lacurile, adezivii și mobilierul nou pot emite mirosuri și substanțe volatile câteva săptămâni. Alege, unde poți, produse cu emisii reduse, aerisește intens în timpul și după lucrări și, dacă e posibil, lasă câteva zile între finalizarea lucrărilor și mutarea în camera respectivă, mai ales în cazul camerelor pentru copii.

Lista de verificare pentru un aer mai curat

Ca să transformi informațiile de mai sus în obiceiuri, iată o listă scurtă pe care o poți parcurge o dată pe lună:

  • aerisesc de cel puțin două-trei ori pe zi, cu ferestrele larg deschise;
  • folosesc hota la fiecare gătit și o las să meargă câteva minute după;
  • nu există urme de mucegai în baie, în colțurile camerelor sau în spatele mobilei;
  • umiditatea din casă e moderată, verificată din când în când cu higrometrul;
  • am redus spray-urile, odorizantele și lumânările parfumate;
  • filtrele aspiratorului, hotei și purificatorului sunt curate;
  • detectorul de monoxid de carbon funcționează și are bateria încărcată.

Aerul din locuință se îmbunătățește prin gesturi mici, repetate zilnic: ferestre deschise larg câteva minute, hota pornită la gătit, mai puține spray-uri parfumate, o umiditate echilibrată și o curățenie care nu ridică praful. Rezultatul se simte în somn, în energie și în starea de bine a întregii familii. Dacă tu sau cineva din casă aveți alergii, astm sau simptome respiratorii persistente, discută cu medicul despre măsurile potrivite pentru situația voastră.

Foto: Magda Ehlers / Pexels