Sportul în timpul unei răceli depinde de locul și de intensitatea simptomelor: la nasul înfundat sau la o ușoară iritație a gâtului, mișcarea ușoară este de regulă tolerată, în timp ce febra, durerile musculare generalizate și tusea din piept sunt motive de pauză completă. Revenirea la antrenament se face treptat, cu efort redus în primele zile. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical, mai ales la persoanele cu boli cronice.
Ce spune regula simptomelor „deasupra gâtului”?
Regula simptomelor „deasupra gâtului” este un reper folosit frecvent în medicina sportivă: când simptomele se limitează la nas, sinusuri și o ușoară durere de gât, o activitate ușoară poate fi acceptabilă. Când simptomele coboară sub gât sau cuprind tot corpul, antrenamentul se oprește până la vindecare.
| Simptome | Abordare generală |
|---|---|
| Nas care curge, strănut, nas înfundat | Mișcare ușoară posibilă, la intensitate redusă și durată mai scurtă |
| Durere ușoară în gât, fără febră | Plimbare sau exerciții ușoare, fără antrenamente intense |
| Febră, frisoane, dureri musculare generalizate | Fără efort fizic, odihnă |
| Tuse din piept, senzație de apăsare, respirație îngreunată | Fără efort fizic, evaluare medicală |
| Greață, vărsături, diaree | Fără efort până la refacerea hidratării |
Regula este orientativă. Dacă simptomele se agravează în timpul mișcării ușoare, activitatea se oprește în aceeași zi.
De ce nu se face sport cu febră?
Sportul cu febră este exclus pentru că organismul este deja solicitat de infecție, iar efortul crește suplimentar ritmul cardiac și pierderea de lichide. Unele infecții virale pot afecta și mușchiul inimii, iar efortul intens în această perioadă crește riscul de complicații. De aceea nici „transpirarea răcelii” la sală nu are sens: efortul nu scurtează boala.
Ce tip de mișcare este potrivit cu o răceală ușoară?
Cu o răceală ușoară, fără febră, sunt potrivite activitățile la care respirația rămâne liniștită și vorbitul este posibil fără efort.
- plimbare în ritm moderat, de preferat în aer liber, îmbrăcat potrivit vremii;
- exerciții de mobilitate și întinderi ușoare;
- pedalare lejeră pe bicicleta staționară, fără intervale.
Antrenamentele de intensitate mare, competițiile și sporturile de echipă se amână. La sala comună, o persoană răcită își poate transmite infecția și altora prin aparate și prosoape. Măsurile care reduc riscul de îmbolnăvire sunt descrise în ghidul despre prevenirea răcelilor și a gripei.
Cum se revine la antrenament după răceală sau gripă?
Revenirea la antrenament începe abia după ce febra și durerile generalizate au dispărut de la sine, fără medicamente care scad febra sau calmează durerea, și se face treptat, pe parcursul mai multor zile. Un reper practic:
- primele antrenamente au aproximativ jumătate din durata și intensitatea obișnuite;
- dacă reacția corpului este bună, efortul crește puțin de la o zi la alta;
- antrenamentele intense revin ultimele, după ce cele ușoare se desfășoară fără oboseală neobișnuită.
După o gripă sau o infecție cu febră mare, revenirea durează de obicei mai mult decât după o răceală obișnuită. Durata concretă diferă de la o persoană la alta și o stabilește medicul atunci când boala a fost severă. Somnul și zilele de pauză contează la fel de mult ca efortul, după cum arată articolul despre importanța odihnei și a recuperării.
Cine are nevoie de acordul medicului înainte de revenire?
Acordul medicului este necesar pentru persoanele cu astm, boli de inimă, diabet sau alte boli cronice, pentru vârstnici și pentru gravide, la care o infecție respiratorie poate evolua diferit. La copii, momentul revenirii la sport după o boală cu febră se discută cu medicul pediatru. Tot la medic merg sportivii la care tusea persistă săptămâni întregi sau la care efortul obișnuit devine brusc greu de suportat. Echilibrul general dintre efort și repaus este discutat și în materialul despre echilibrul între activitate și odihnă.
Ce semne cer oprirea imediată a efortului?
Efortul se oprește imediat la durere sau apăsare în piept, lipsă de aer disproporționată, palpitații neobișnuite, amețeală puternică sau leșin. În aceste situații se sună la 112, fără a aștepta ca simptomele să treacă. Febra însoțită de ceafă înțepenită și durere de cap foarte puternică este, de asemenea, o urgență. Dacă simptomele apar la efort după o boală recentă, chiar dacă dispar în repaus, ele se discută cu medicul în aceeași zi.
