Băncile, mai speriate de legile lui Zamfir decât de Brexit şi coronavirus – 12.02.2020

Proiectele de lege iniţiate de senatorul Daniel Cătălin Zamfir sperie sistemul nostru bancar mai mult decât o fac Brexitul şi coronavirusul.

Dacă, săptămâna trecută, conducerea BRD Groupe Societe Generale a anunţat că instituţiile de credit din ţara noastră nu vor fi afectate nici de situaţia politică autohtonă, nici de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, nici de virusul de gripă din China, ieri, reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) au avertizat că dezbaterea şi eventuala aprobare a pachetului de iniţiative legislative din sectorul bancar conduce, printre altele, la scăderea creditării şi chiar a Produsului Intern Brut (PIB).

Amintim că, pe lângă proiectul de lege care priveşte modificarea Legii Dării în Plată, Daniel Zamfir promovează, un pachet de alte patru iniţiative în domeniul bancar.

Acestea cuprind Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Cele patru iniţiative legislative au fost aprobate de Senat, urmând să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Senatorul ne-a informat că textele de lege vor intra la vot în comisiile reunite Economică, de Buget şi de Constituţionalitate din Camera Deputaţilor, luni, la ora 16.00, după care marţi vor fi introduse în plenul Camerei pentru votul final.

La dezbaterile din Parlement şi-au anunţat prezenţa şi debitorii împrumutaţi în franci elveţieni.

În acest context, ARB a subliniat, ieri, impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda.

Mai mult decât atât, un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate mai sus au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

În forma actuală, proiectele de lege ridică o serie de incertitudini cu privire la aria şi modul de aplicare, care ar trebui clarificate în scopul analizei, a subliniat Angela Manolache, partener KPMG România.

Alte urmări preconizate de KPMG vor fi:

– Diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar;

– Creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe;

– Creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea riscului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.

Reprezentantul KPMG a explicat care vor fi efectele negative ale fiecărui proiect de lege în parte:

– Iniţiativa legislativă care prevede protecţia consumatorilor faţă de executările silite abuzive sau intempestive va afecta procesul de recuperare a creanţelor de către instituţiile de credit;

– Proiectul privind protecţia consumatorilor faţă de cesiunile speculative de creanţe va avea urmări negative asupra procesul de recuperare a creanţelor de către instituţiile de credit;

– Legea privind protecţia consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit va afecta oferta de produse de creditare (prin scăderea şi mai pronunţată a ponderii creditelor în valută acordate consumatorilor ca urmare a conversiilor efectuate, creşterea costurilor şi implicit reducerea accesului la creditarea în valută, restrângerea ofertei de credite şi de produse de economisire în valută);

– Textul de lege care prevede protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive va avea consecinţe asupra procesului de stabilire şi percepere a dobânzilor contractuale şi definirea ofertei de produse de creditare.

În opinia lui Daniel Cătălin Zamfir, reprezentanţii băncilor procedează şi acum ca de fiecare dată când au fost promvate legi care privesc protecţia consumatorilor de credite. Parlamentarul ne-a declarat: „Este aceeaşi regie pe care au avut-o şi la Legea Dării în Plată, despre care bancherii spuneau că va produce un risc sistemic. În cazul de faţă, dacă studiul KPMG indică o scădere de peste 2% din PIB, înseamnă că la calcularea PIB se iau în calcul executările silite şi cesiunea de creanţe speculative, din care se face un mega profit”.

În condiţiile în care parlamentarii dezbat mai multe proiecte legislative care privesc sistemul financiar, comunitatea bancară solicită asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de lege care au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, instituţiilor de credit, cât şi la nivel macroeconomic. Reprezentanţii ARB arată: „Proiectele de lege instituie soluţii fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilităţii financiare şi de a afecta «băncile» ca parte a Infrastructurii Critice Naţionale, creditarea populaţiei şi a companiilor, dar şi încrederea investitorilor în Statul Român. Aceste propuneri apar într-un moment în care cadrul legislativ al activităţii bancare din România a suferit transformări numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a ţărilor europene, altele însă creând volatilitate în mediul de afaceri”.

Efectele negative se produc deja, indiferent de modul de soluţionare a proiectelor de lege în Parlament, susţin sursele citate, menţionând că noile măsuri ar putea afecta stabilitatea şi perspectivele de profitabilitate ale sistemului bancar, diminuând interesul investitorilor în acest sector. Efectele asupra consumatorilor şi instituţiilor de credit pot genera efecte în lanţ asupra economiei în ansamblu, iar lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi investiţiilor, mai estimează bancherii.

Aceştia arată că ţara noastră a înregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre ţările europene, reducerea fiind de cinci ori în cinci ani, până la 4,33% în luna noiembrie 2019.

Dănescu: „Între 2014 şi 2018, am avut 50 de iniţiative legislative dăunătoare creditării”

Dacă sacrificăm de fiecare dată economia pentru motive politice, atunci vom continua să plătim cu toţii şi plătim deja de mult timp, este de părere Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care a subliniat: „În această situaţie contextuală politică mai agitată, când se scot din sertare toate iniţiativele, se pun pe masă, se discută, economia este ţinută la mijloc. Noi, industria bancară, nu dorim decât foarte diplomatic, respectuos, să aducem în discuţie mai des economia, măcar la egalitate cu politica. Economia este cea care creează bunăstare. Dacă sacrificăm de fiecare dată economia pentru motive politice, atunci vom continua să plătim cu toţii şi plătim deja de mult timp. Soldul investiţiilor străine directe în Produsul Intern Brut este cam de 45%, comparabil cu Ungaria, care are o cifră de cinci ori mai mare. (…) Adevărul economic este că industria bancară din România, finanţatorul economiei în proporţie de 75%, s-a confruntat cu 50 de iniţiative legislative, în ultimii cinci ani, faţă de care am cerut de fiecare dată să fim chemaţi la discuţii. În general, băncile lucrează cu riscuri, nu administrează numai monedă, în sensul economisirii şi apoi creditării, în sensul intermedierii financiare, administrează şi riscuri. Or, o bancă atunci când observă riscuri, mai ales din cele substanţiale sau subliniate ca fiind riscuri sistemice ridicate, mai bine gândeşte la volumul, la nivelul acestui risc, dar de asemenea trebuie să-l perceapă şi prin întinderea în timp. Vom vedea că de ani de zile se discută despre acest risc legislativ. Pot să vă spun că, acum aproximativ cinci ani, Asociaţia Română a Băncilor a vorbit mai direct şi mai concret despre acest risc ca fiind principala barieră în calea intermedierii financiare. Dacă vă uitaţi în decursul intermedierii financiare, organic să spunem, veţi vedea că aceasta a scăzut constant. (…) Vom vedea că pornind de la 40% intermediere financiară am ajuns la 26%”.

Florin Dănescu a completat: „Am numărat iniţiativele legislative pe care le-am simţit dăunătoare industriei bancare şi creditării. Între 2014 şi 2018, inclusiv, numărul acestora a fost de 50, deci asta înseamnă zece iniţiative pe an. Dacă noi acordăm un credit ipotecar pe durata maximă de 30 de ani, asta ar însemna că, la zece iniţiative pe an, un contract pe care îl încheiem astăzi şi care se termină peste 30 de ani, ar fi pus sub semnul întrebării de zece ori pe an, adică de peste 300 de ori, în total? Cum să fim extrem de optimişti în dezvoltarea volumică a creditării, când riscul acesta este atât de semnificativ, când impredictibilitatea are acest preţ direct pe care trebuie să-l simţim, să-l înţelegem?”.

În acest context, Florin Dănescu apreciază că atunci când ne referim la proiectele legislative din acest segment, nu spunem legi care privesc plafonarea dobânzilor sau eliminarea titlului executoriu, ci legi care pun sub semnul întrebării volumul şi valoarea creditelor.

Gheţea: „Iniţiatorii de legi nu fac niciodată studii de impact”

Iniţiatorii de proiecte legislative nu întocmesc niciodată studii de impact, atrage atenţia Radu Graţian Gheţea, preşedinte de onoare al ARB. Domnia sa consideră: „În România, constatăm că studiul de impact este o noţiune aproape străină celor care ar trebui să ţină cont de acest lucru. Se aruncă proiectul de lege, niciodată nu se face studiu de impact. Se cere studiu de impact de la instituţiile bancare. În cazul Ordonanţei 114, s-a cerut opinia Băncii Naţionale undeva într-un week-end înainte de sărbătorile de Crăciun. Când s-a făcut un studiu de impact, lucrurile duceau clar la ideea că trebuie modificată substanţial. A ieşit Ordonanţa, au urmat dezbateri peste dezbateri, iar acum s-a schimbat. Lucrurile astea nu se întâmplă decât în zona noastră, local. La nivelul comunităţii bancare există o preocupare foarte serioasă pentru a prezenta efectele unor astfel de iniţiative. Speranţa mea este ca legiuitorii să se aplece mai mult asupra lucrurilor care sunt prezentate de statistici, de comunitatea bancară”. Domnul Gheţea a spus că mai are o speranţă, fără să aibă „niciun fel de parti-pris politic”: „Să vină şi alegerile anticipate, pentru că se vor diminua excesele în ceea ce priveşte prezentarea de iniţiative legislative cu caracter electoral şi, cel puţin patru ani de acum înainte, o să fim un pic mai liniştiţi”.

În opinia domniei sale, proiectele de lege din domeniul bancar, neavând la bază studii de impact, creează derută atât la nivelul consumatorilor, cât şi la cel al băncilor.

Comisiile Economică, de Buget şi Constituţionalitate ale Senatului s-au reunit, ieri, şi au votat proiectul de modificare a Legii Dării în Plată, întors de Curtea Constituţională în Parlament. Prevederea votată ieri arată că reprezintă impreviziune următoarea situaţie:

„Pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 50% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 50% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit”.

Senatorul Daniel Cătălin Zamfir ne-a spus că aceste prevederi, care au trecut, ieri, de comisiile reunite senatoriale, urmează să intre în plenul Senatului luni, după care vor intra în dezbatere la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Sursa stire bursa.ro

Previous post Fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici demisionează din partid – 11.02.2020
Next post MACRO NEWSLETTER 12 Februarie 2020 – 12.02.2020